Trimiteti email catre: angel2007
TRIMITETI SMS LA 1413 CU TEXTUL INTIM
si veti primi o parola care trebuie introdusa mai jos:
Este necesar sa introduceti o adresa de email corecta.
Tarif 3 EUR/SMS in retelele mobile.
|
Paradox
Se învârtea in cercuri.....din ce in ce mai largi,din ce in ce mai incet...
A câta zi era,în ce an,în care din lumi?Nu ºtia,cum nu ºtia cum ajunsese acolo,în acel pustiu nesfârºit.De unde venise,cine era.....Nimic....
De pretutindeni pustiul.κi lepãdase mai întâi sacoul,într-un punct oarecare.....
ªi cercurile se înmulþeau pe nisipul din ce in ce mai fierbinte.
Liniºte ,o liniºte ciudata care o sfãrâma.Undeva,în vârful cerului,soarele refuza sã se miºte,refuza sã apunã,continuând sã o ardã tot mai adânc,tot mai aprins....
Apoi îºi aruncã camaºa,pantofii, fusta...Trebuia sã fie goalã, la fel de goalã cum era ea însãºi ,la fel de goalã precum pustiul care o înconjura de pretutindeni
Obosii si þipã...un þipãt lung de fiara încoltitã. Dar nu se auzi.
Sunetul refuzã sã se miºte în pustietatea aceea.Întrebãrile se izbeau de ea însãºi,grele,ºi se prelingeau pe trupul ei epuizat,pe nisip.
Privi înapoi ,acolo unde ar fi trebuit sã fie urmele tãlpilor sale pe nisip. Miile,sutele de mii de urme rânduite cu grijã în cercuri largi....
Dar nu vãzu nimic.Nisipul nu-i pãstrase nici o urma.
Simþi cã înnebuneºte,cã nu existã...Si alergã...alergã mult,pânã când picioarele i se frânse,într-un punct oarecare,acolo unde îºi lepãdase hainele ºi pantofii. ªi atunci înþelese:nu se miºcase deloc. Sau pustiul acela fugise odatã cu ea....cãtre unde? Ar fi vrut sã se-ntâmple ceva,orice,chiar sã moarã...Sã se facã întuneric,sã se facã frig,sã se miºte ceva...
κi privi hainele,ºi ise fãcu ruºine de goliciunea ei. Se îmbrãcã meticulos, ºi se întinse pe nisip cu faþa în sus...
*******
κi aminti cã începuse sã urce pe acel munte, din pântecele mamei. Mai apoi,singurã,se agãþa de fiecare frunzã,de fiecare copac,în strãdania ei de a ajunge acolo...
Acolo de unde venea chemarea,ca o ploaie caldã de varã. Se contopise cu dorul de steua ei,aºezatã pe un vârf de munte de aceiaºi mânã care o smulsese din nemiºcarea unei alte existenþe. Existenþa pietrei,a copacului,a nimicului orb...Nu mai avea timp,purta în sânge chemarea, ca o poezie sculptatã pe braþele sale , ca o muzicã pictatã pe genele ei....
Sus, tot mai sus.
**********
Se trezi în aceiaºi poziþie,în mijlocul aceleiaºi nemiºcãri.Fusese convinsã cã adormise îmbrãcatã,însã era goalã,plinã de zgârâieturi ºi de rãni.κi cãutã hainele disperatã....Inutil,dispãruserã....
Soarele,ea ºi pustiul.Apoi înþelese:aici nu se nãscuse TIMPUL,sau ceva îl împiedica sã se nascã. Era prizonierul propriului ei “euâ€.
Pentru a evada trebuia sa inventeze timpul....
************
Da,învinsese muntele. Undeva,cândva fusese acolo,în vârf.,acolo unde credea ea ca se aflã steua ei,izvorul chemãrii infinite.... Se izbise de ea însãºi într-un cristal imens.
Doar chipul ei, multiplicat,amplificat, schimonosit....ªi þipase prãbuºindu-se dincolo de oglinda pe care o sfãrâmase cu þipãtul ei....Tot mai adânc!
********
Mereu acelaºi vis. Nu putea înþelege,de ce urcase,de ce cãzuse.....Timpul,trebuia inventat TIMPUL.
ªi, ca sã poatã face asta trebuia sã miºte ceva în pustiul acela,orice în afarã de ea...
Nisipul...κi îngropã mâinile în nisip,ºi începu sã-l arunce în sus,în jos,pretutindeni....
Când obosii,îºi umplu un pumn cu nisip,lãsându-l sã se strecoare în celãlalt pumn,ºi iar ,ºi iar ....
Se opri de-abia atunci când nu mai vãzu nimic....Soarele dispãruse ºi era frig.
Inventase timpul.Þipã ºi se auzi,alergã ºi o luã de la capãt....Un pumn de nisip,alt pumn de nisip,stele,miliarde de stele,ºi apoi din nou soare,din nou zi....
**********
Când se izbi de zidul de sticlã,se prãbuºi.....Îmbãtrânise...
De nicãieri nici o piatrã ,nimic cu care ar fi putut sparge acel zid,dincolo de care era muntele,iar în vârful ei ,Staeua, STEAUA ei.
Continuã sã frãmânte timpul în pumnii ei ,privindu-ºi steaua....auzindu-i chemarea.
******
Timpul o scufunda în nisip,puþin câte puþin....Pânã la genunchi,pânã la brâu, pânã la gât....
ªi, în ultima clipã,înþelese:pruncul ce se nãscuse dincolo de sticlã era EA,cea care va fi învins DESTINUL!
|
